O camera doar a ei - Virginia Woolf, editura Black Button Books: Eseul O camera doar a ei  reprezinta una dintre cele mai valoroase contributii la literatura feminista din secoluln XX. A fost publicat initial in 1929 si constituie o argumentare spumoasa, urbana si convingatoare impotriva subminarii intelectuale a femeii, cu precadere a scriitoarelor.

Virginia  Woolf, fiica  lui Sir Leslie  Stephen, s‑a nascut  la Londra in 1882. Tatal  ei a fost primul editor al  The Dictionary of National Biography.  Dupa moartea lui, in 1904, Virginia si  sora ei, pictorita Vanessa Bell, s‑au mutat  in Bloomsbury si au devenit nucleul Grupului Bloomsbury.  Aceasta colectivi‑tate informala de artisti si scriitori, printre  care se numarau si Lytton Strachey si Roger Fry, a avut o influenta  puternica asupra culturii britanice din secolul XX.In 1912 Virginia s‑a casatorit  cu Leonard Woolf, scriitor si reformist social. Trei ani mai tarziu, a fost publicat  primul ei roman, Calatorie  in larg  (Editura  Univers, 1994),  urmat de Noapte  si zi  (Editura  Univers, 1987)  si de Camera lui  Jacob (Editura Univers,  1990). Aceste prime romane  dezvaluie dez‑voltarea stilului  narativ inovator si aparte al Virginiei  Woolf. In aceasta perioada a fondat, impreuna  cu Leonard Woolf, The Hogarth Press. Prima carte  publicata a fost volumul Two  Stories  (1917),  scris impreuna  si tiparit in sufrageria  casei lor din Surrey.

Cea  mai mare parte a operei Virginiei  Woolf a fost publicata initial la The  Hogarth Press. Intre 1925 si 1931, Virginia  Woolf a scris ceea ce astazi sunt considerate  cele mai valoroase opere ale ei, de la  Doamna  Dalloway  (ElU,  1968),  Spre  far  (Minerva,  1972) si la  romanul poetic  si experimental Valurile  (Editura  Univers, 1973).  In aceeasi perioada  a scris numeroase nuvele,  eseuri de critica literara,  articole jurnalistice si biografii,  printre care si prezentul eseu O  camera  doar a ei  (1929).  Aceasta perioada  de creativitate intensa  a fost umbrita de episoade  depresive, de care suferea inca  de la moartea mamei sale, in 1895.  Pe 28 martie 1941, cu cateva luni inainte  de publicarea ultimu‑lui sau roman, Intre acte (Editura  Univers, 1978),  Virginia Woolf s‑a  sinucis.

Daca acea «camera doar a ei», pe care Virginia Woolf o daruieste cu luciditate femeii de pretutindeni care scrie fictiune sau poezie, este si astazi de multe ori goala, inseamna ca eseul acesta merita descoperit, (re)citit si ascultat, fiindca profetiile lui Woolf inca nu s-au implinit nici acum, la aproape nouazeci de ani de la publicarea lui. Asta inseamna ca mai e nevoie de constientizare si lupta pentru ca scriitoarele sa aiba independenta deplina si recunoastere, plus un teritoriu absolut personal, pentru a scrie despre teritoriile comune si pentru a intra in mod vizibil si cu drepturi egale in teritoriul viu al literaturii universale, fiecare cu numele si vocea ei. O camera doar a ei este un evergreen literar si ideologic.

Svetlana Carstean

Desi tema este aparent destul de clara si concluziile nu intotdeauna transante, aceasta carte, distilare a unei minti cristaline, scrisa atat de proaspat si tumultuos, dar cu atata forta, cu siguranta are ceva de zis. Multe dintre lucrurile semnificative sunt spuse in treacat: revelatii fulgeratoare, critici infinitezimale, tusele esentiale specifice unei scriitoare care are de spus mult mai multe decat simplul subiect pe care a fost rugata sa-l discute.

The New York Times

A scrie si a citi sunt imposibil de disociat. Pentru ca dintotdeauna scrisul si cititul au fost imposibil de disociat de context. Iar pentru a scrie si pentru a citi exceptional este nevoie de o minte in care masculinul si femininul sunt imposibil de disociat. - Black Button

Traducere de Anca Dumitrescu si Elena Marcu

Caracteristici: An aparitie - 2018; Format - 200 x 130 mm; Nr. pagini - 120; Editie - Necartonata;

ISBN: 9786069462515

Editura: Black Button Books

Autor: Virginia Woolf